Proiectul EUREGA
Gastronomia sibiană la început de drum și nicidecum la sfârșit de proiect
De câteva zile, suntem primul județ din România unde termenul local în gastronomie a fost definit într-un mod foarte simplu și clar: teritoriul județului sau proximitatea a 75 de km în jurul unei localități.
E o definire a localului în spiritul mișcării Slow Food și foarte relevantă fiindcă definiția vine de la noi, mai precis, de la nivelul regiunii și nu a fost impusă de o lege sau hotărâre de guvern la nivel național. Pentru că, în acest mod, noua definiție a localului reflectă dorința celor care produc aici. La fel de important, însă, este replicarea modelului sibian în alte regiuni, unde se dorește o dezvoltare similară, având la bază gastronomia locală. Altfel, inițiativa noastră va rămâne punctuală în România și nu va genera o schimbare majoră.
Ce anume a schimbat Consiliul Județean Sibiu și de ce este acest rol de pionierat așa de important?
În primul rând, trebuie menționat că setul de reguli noi vor influența atât creșterea cererii dar și a ofertei de produse locale. Dacă, pe de o parte, se urmărește promovarea produselor locale și a unui stil de viață sănătos (care presupune consumul de produse locale), pe de alta, prin înființarea unui compartiment care sprijină IMM-urile din gastronomie, se dorește creșterea capacității de producție.
Focusarea pe gastronomie ca obiectiv strategic în domenii ca turismul, educația și sănătatea și implementarea celorlalte acțiuni conexe vor duce, cu siguranță, la creștere economică și dezvoltare socială. Cu alte cuvinte, producând și mâncând local, generăm cu toții un impact pozitiv în comunitate.
Aportul asociației noastre în această evoluție și promovarea gastronomiei locale a început încă din 2008, odată cu lansarea evenimentelor de gastronomie rurală. Apoi s-a materializat în 2013 cu o primă propunere adresată Primăriei Sibiu, de a avea un an tematic gastronomic. Această implicarea ne-a adus posibilitatea participării, alături de alți experți, la scrierea aplicației pentru Sibiu, pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană. Acest program a avut o continuare firească dar și o moștenire bine structurată în actualul proiect Interreg Eurega, finalizat cu propunerile votate în mai 2020, prin hotărârea Consiliului Județean Sibiu. Atât implementarea, cât și primele rezultate ale acestor eforturi susținute de multe echipe în perioade diferite, vor fi vizibile în următorii 2-3 ani.
Am menționat mai sus că există beneficii economice, legate de sănătate și de comunitate. Vrem să mai evidențiem, însă, și alte avantaje mari pe care le generăm dacă luăm zi de zi decizia de a consuma produse locale, de sezon în special de la micii noștri producători. Exact în spiritul noii orientări strategice a județului Sibiu, având ca element central gastronomia locală:
- Cumpărând local, susținem în mod direct păstrarea soiurilor locale de plante, semințe și a raselor locale de animale, a biodiversității deosebite pe care o avem în regiune. În acest fel, păstrăm totodată și gusturile noastre consacrate, reprezentative, în fața standardizării și estompării aromelor cunoscute.
- Apoi, mâncând local, susținem de obicei producția la scară mică versus agricultura industrializată. Practicarea acestui tip de agricultură asigură indirect păstrarea peisajului cultural, altfel spus, a felului mozaicat cum arată spațiul dintre satele noastre sau zonele alpine: acolo unde savurăm încă momentul când vedem pășuni, fânețe cu căpițe, poieni pline de flori, livezi, etc. Mâncarea are, astfel, fără să știm, o pronunțată componentă estetică. Considerăm că și de aceea, noul compartiment din Consiliul Județean, și-a găsit locul în zona dezvoltării durabile a întregului teritoriu.
- Mâncarea e o cauză și, în același timp, o soluție pentru schimbările climatice. Poți spune cu mâna pe inimă că ești un activist de mediu dacă cumperi local. În primul rând, deoarece soiurile cele mai bine adaptate sunt cele locale, adică au cel mai mic impact asupra teritoriului. În al doilea rând, cunoașterea modului de producție a mâncării, creează o legătură mai puternică cu oamenii și natura. Prin urmare, începem să respectăm mai mult sezonalitatea și lipsa ingredientelor obținute în mod artificial. Nu în ultimul rând, amprenta de carbon devine neglijabilă dacă lipsește efortul și energia consumată pe logistica de transport sau nevoia de depozitare pe termen lung a produselor.
Atât de ușor și, totuși, atât de greu: decizia de a cumpăra local e des o problemă de confort personal. De ce să facem, deci, efortul de a căuta mici băcănii, piețele sau chiar a vorbi personal cu fiecare producător? Pentru că impactul se răsfrânge nu numai asupra noastră, ci și asupra altora. De acum, și într-un cadru mai larg de politică publică locală asumată și votată.
Mai multe detalii cu privire la proiectul EUREGA Interreg Europe regăsiți aici:http://www.cjsibiu.ro/proiecte/eurega-2/